CERCUL PROFESORILOR DE FIZICA
“ŞTEFAN PROCOPIU”
REGULAMENTUL
Concursului de fizică “ŞTEFAN PROCOPIU” al elevilor români de pretutindeni
1. Concursul de fizica “Ştefan Procopiu”al elevilor romani de pretutindeni a fost iniţiat de Inspectoratul Şcolar al Judeţului Iaşi şi este organizat de Cercul profesorilor de fizică “Ştefan Procopiu”.
2. În funcţie de conţinutul programei de fizică şi a numărului anual de ore, concursul se desfăşoară pe trei secţiuni şi şase subsecţiuni:
Secţiunea I. a) Licee tehnice (2 ore/săptămână);
Secţiunea I. b) Licee tehnice (1 oră/săptămână);
Secţiunea II. Licee economice şi agricole;
Secţiunea III. a) Licee teoretice-profil real;
Secţiunea III. b) Licee teoretice-profil umanist;
Precizare: Pentru fiecare subsecţiune se întocmeşte un clasament separat.
3. Concursul se organizează pe următoarele etape:
a) locală;
b) judeţeană;
c) naţională
La subsecţiunea Licee teoretice-profil umanist nu se organizează etapa naţională. Elevii din clasa a XII-a şi a XIII-a liceu prin ruta progresivă de calificare participă împreună cu elevii de la secţiunea I. a).
Datele de desfăşurare sunt prevăzute in Anexa I.
4. La etapa judeţeană vor participa cate 16 elevi din fiecare liceu, in principiu cate 4 din fiecare an de studiu, la fiecare secţiune. La secţiunile liceu prin Şcoala de arte si meserii vor participa toţi elevii înscrişi.
La etapa naţională vor participa câte 12 elevi din fiecare judeţ, (in principiu cate 3 din fiecare an de studiu), la fiecare secţiune, însoţiţi de 1 – 2 profesori. Echipa fiecărui judeţ va cuprinde şi 1-4 profesori care vor face parte din comisiile de analiza a subiectelor şi de corectare.
Organizatorul poate stabili un număr mai mare sau mai mic (dar nu mai mic de 8 la fiecare secţiune) de participanţi cu condiţia respectării proporţiilor stabilite de numerele subliniate. Dacă dintr-un judeţ sunt participanţi la fiecare secţiune şi la o secţiune numărul de participanţi este mai mic decât cel stabilit, numărul de participanţi la o altă secţiune poate fi mărit, cu condiţia ca numărul total de participanţi din judeţul respectiv să nu depăşească 36.
Listele cu participanţi vor fi trimise organizatorului şi vor cuprinde obligatoriu nota obţinută la etapa judeţeană şi numele profesorului care a pregătit elevul. Listele vor fi semnate de director (la etapa judeţeană) şi de inspectorul de specialitate (la etapa naţională).
5. Concursul este coordonat de Comisia centrală, care funcţionează după un regulament propriu. Comisia centrală are drept atribuţie principală supravegherea respectării regulamentului. De asemeni, Comisia centrală confirmă judeţul în care se desfăşoară etapa naţională până cel târziu la 31 ianuarie.
Organizatorul etapei naţionale este obligat să trimită, până la 15 februarie, invitaţiile de participare, la toate judeţele. În invitaţii va fi inclusă, obligatoriu, o trimitere la regulamentul aprobat de Comisia centrala. În caz contrar, Comisia centrala poate alege un alt judeţ organizator.
În anii a căror ultima cifra este 0 sau 5, etapa naţională se organizează în judeţul Iaşi.
6. Pentru etapa locala şi judeţeană, preşedintele concursului este inspectorul de fizică din judeţul respectiv. Fiecare secţiune are un director executiv.
7. Pentru etapa naţionala, inspectorul general al Inspectoratului Şcolar din judeţul Iaşi, inspectorul general al Inspectoratului Şcolar din judeţul gazda şi o personalitate aleasă de organizator sunt preşedinţi de onoare ai Concursului, iar inspectorul de fizica din judeţul organizator este preşedinte executiv. Fiecare secţiune este coordonata de un director executiv. Unul din directorii executivi este director general executiv.
Facultăţile care înscriu premianţii la concursul de fizica “Ştefan Procopiu” fără concurs de admitere desemnează câte un cadru didactic universitar în calitate de consilier ştiinţific al Concursului.
8. Modul de desfăşurare a concursului pentru fiecare secţiune este prevăzut in Anexa II, care face parte integranta din prezentul Regulament.
9. Materia din care se aleg subiectele este prevăzută în Anexa III care face parte din prezentul regulament.
10. Subiectele de la etapa locala sunt avizate de către inspectorul de specialitate.
Subiectele de la etapa judeţeana şi naţională sunt stabilite de o Comisie de analiză a subiectelor, alcătuita din 12 membri la fiecare secţiune. La etapă naţională, lista membrilor Comisiilor de analiză a subiectelor trebuie confirmată de membrii Comisiei centrale prezenţi. Din comisia de analiză a subiectelor la o clasa nu poate face parte un profesor care are elevi în concurs din acea clasa. Abaterile de la aceasta regula vor fi sancţionate cu descalificarea elevilor respectivi.
În cazuri bine justificate, Comisia centrală poate face excepţie de la această regulă.
Alegerea subiectelor va avea loc în ziua concursului, dintre propunerile făcute de profesorii de fizica din liceele participante (la etapa judeţeană) sau de delegaţii judeţelor (la etapa naţională). Din acest motiv, profesorii însoţitori sunt rugaţi să prezinte propuneri de subiecte în următoarele condiţii:
- subiectele vor fi redactate în Word, fără diacritice;
- subiectele vor cuprinde obligatoriu numele autorului, rezolvarea şi baremul;
- subiectele vor fi trimise la adresa de e-mail precizată de organizator.
În cazuri excepţionale, Comisia de analiza a subiectelor poate propune subiecte. Numărul problemelor pentru fiecare clasă se stabileşte de către Comisia de analiză a subiectelor în funcţie de gradul de dificultate.
In prima ora de concurs, Comisia de analiza a subiectelor poate schimba subiectele formulate necorespunzător cu eventuala prelungire a timpului de lucru.
11. Supravegherea si corectarea se vor face de către o comisie formata din profesori din judeţul organizator şi din profesorii delegaţi din alte judeţe. Repartizarea va fi făcută de către Comisia de analiza a subiectelor. Fiecare teză va fi corectată de doi profesori, care să nu fie din aceeaşi şcoală, la etapa judeţeană, sau din acelaşi judeţ, la etapa naţională. Fiecare subiect se notează de la 10 la 1 cu excepţia celor de istorie a fizicii româneşti şi de utilizare a calculatorului în fizică. Dacă diferenţa dintre notele acordate este mai mare de un punct, Comisia de analiza a subiectelor va decide asupra notei finale.
12. Eventualele contestaţii se adresează în scris directorului executiv al secţiunii. Recorectarea tezelor contestate se face de către Comisia de analiza a subiectelor în prezenţa profesorilor care au corectat iniţial. Dacă elevul care depune contestaţie doreşte, poate discuta cu Comisia de analiza a subiectelor. Notele la contestaţie sunt definitive.
13. Premiile se vor acorda, pentru fiecare secţiune şi an de studiu, astfel:
- premiul I – pentru un punctaj mai mare sau egal cu 95% din media celor mai mari trei note;
- premiul II – pentru un punctaj mai mare sau egal cu 90% din media celor trei note;
- premiul III – pentru un punctaj mai mare sau egal cu 80% din media celor trei note;
- menţiune – pentru un punctaj mai mare sau egal cu 65% din media celor trei note.
Numărul premiilor si menţiunilor la o clasa a unei secţiuni nu poate fi mai mare de 60% din numărul participanţilor.
Dacă numerele calculate din procentajele de mai sus sunt fracţionare, numărul premianţilor se obţine prin rotunjire la cel mai apropiat număr întreg.
14. Asociaţiunea Astra acorda premii speciale concurenţilor care au obţinut cea mai mare nota la fiecare subiect.
15. Comisia centrala acorda diplome de onoare, diplome de excelenţă şi diplome de merit şi poate aviza acordarea unor premii speciale, cu condiţia existenţei unor regulamente de acordare.
16. Prezentul Regulament poate fi modificat numai de Cercul profesorilor de fizica “Ştefan Procopiu”, la propunerea oricărui participant la concurs. Propunerile se adresează Comisiei Centrale. Modificările se fac numai in perioada 1 mai – 30 septembrie.
ANEXA I
- Etapa locală - decembrie 2016
- Etapa judeţeană* - 12 martie 2016
- Etapa naţională - aprilie - mai 2016
*La nivelul judeţului această dată poate fi modificată cu condiţia trimiterii listelor cu participanţii la etapa naţională până la data stabilită de organizator.
ANEXA II
La toate secţiunile concursul va consta din:
proba a : Lucrare scrisă cu durata de 3 ore. Lucrarea va cuprinde probleme de fizică (sub formă clasică sau grilă), notate cu maximum 20 de puncte şi o problema legată de temele experimentale prezentate în Anexa IV, notată cu maximum 10 puncte. Teza va cuprinde şi un subiect de istorie a fizicii româneşti, format din 6 întrebări (3 referitoare la viaţa şi opera savantului Ştefan Procopiu şi 3 referitoare la Herman Oberth), notate cu maximum 3 puncte. Tematica acestei probe sub forma unor întrebări cu răspunsurile corespunzătoare se găseşte în Anexa V.
proba b : O probă de utilizare a calculatorului în fizică, după cum urmează:
* la clasa a IX - a : lucrul cu editorul de texte WORD
* la clasa a X - a : lucrul cu Power Point
* la clasa a XI - a : lucrul cu Excel
* la clasa a XII - a : lucrul cu AutoCAD (la secţiunea licee tehnice) si WORD, Power Point şi Excel (la secţiunea licee teoretice)
Pentru proba b se pot acorda maximum 7 puncte. Neparticiparea la proba b nu implică descalificarea (se va pierde punctajul corespunzător).
ANEXA III
SECŢIUNEA I. LICEE TEHNICE
CLASA A IX-a
1. OPTICA GEOMETRICA
Reflexia si refracţia Se cer: legile.
Lentile subţiri. Sisteme de lentile Se cer: elementele principale; formula lentilelor şi mărirea lineară transversala; sisteme de doua lentile acolate.
Ochiul Se cer: modalităţi de corectare a defectelor de vedere (ochelarii)
Instrumente optice Se cer: lupa; condensorul; aparatul fotografic
2. PRINCIPII SI LEGI ÎN MECANICA CLASICA
Mişcare şi repaus:
- mişcarea rectilinie uniformă. Se cer: legea de mişcare;. întâlnirea mobilelor.
- mişcarea rectilinie uniform variată a punctului material. Se cer: legea de mişcare; legea vitezei; formula lui Galilei; cazuri particulare (mişcarea uniform accelerată; mişcarea uniform încetinită; întâlnirea mobilelor).
PENTRU ETAPA NAŢIONALĂ SE CERE IN PLUS:
- Principiile dinamicii: Principiul I, Principiul al II-lea, Principiul al III-lea,
- Legea lui Hooke. Tensiunea în fir
- Legile frecării la alunecare
- Mişcarea corpurilor sub acţiunea greutăţii (câmp gravitaţional uniform)
CLASA A X-a
- Mărimi caracteristice structurii discrete a substanţei
- Lucrul mecanic în termodinamică. Energia internă. Căldura.
- Formularea principiului I al termodinamicii. Coeficienţi calorici. Aplicaţii. Calorimetrie
- Transformarea generala a gazului ideal. Legile transformărilor simple. Aplicaţii. Căldura latentă. Căldura latentă specifică
- Maşini termice. Randament
PENTRU ETAPA NATIONALA SE CERE IN PLUS:
- Curentul electric. Intensitatea curentului electric Elementele unui circuit electric simplu
- Tensiunea electromotoare, tensiunea la borne Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit. Rezistenţa electrică
- Legea lui Ohm pentru întregul circuit
- Elementele unei reţele electrice Teorema I a lui Kirchhoff. Teorema a II-a a lui Kirchhoff. Aplicaţii ale teoremelor lui Kirchhoff (rezolvarea reţelelor, gruparea rezistoarelor, potenţiometrul)
CLASA A XI-a
Fenomene periodice. Procese oscilatorii în natură și în tehnică
Mărimi caracteristice mişcării oscilatorii
Modelul „oscilator armonic"
Compunerea oscilaţiilor paralele
Propagarea unei perturbaţii într-un mediu elastic. Transferul de energie
Modelul „undă plană". Periodicitatea spaţială și temporală
Reflexia și refracţia undelor mecanice
Interferenta undelor mecanice. Unde staţionare
PENTRU ETAPA NATIONALA SE CERE ÎN PLUS:
Circuitul RLC serie în curent alternativ
Oscilaţii electromagnetice libere. Circuitul oscilant
CLASA A XII-a
Candidaţii vor rezolva, la alegere, doua seturi de subiecte din următoarele capitole:
Mecanică, Termodinamică, Electricitate și Optică (după programa de Bacalaureat). Problemele vor fi de tipul celor propuse de MEN.
SECŢIUNEA II. LICEE ECONOMICE ŞI AGRICOLE
CLASA A IX-a
1.OPTICA GEOMETRICA
Reflexia şi refracţia: - legile;
Lentile subţiri. Sisteme de lentile: - elementele principale; - formula lentilelor şi mărirea lineară transversală; - sisteme de lentile coaxiale.
Ochiul:
- modalităţi de corectare a defectelor de vedere (ochelarii).
Instrumente optice:- lupa; - aparatul foto; - microscopul optic.
2. PRINCIPII ŞI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ
- Mişcare şi repaus:
- mişcarea rectilinie uniformă. Se cer: Legea de mişcare;
- mişcarea rectilinie uniform variată a punctului material. Se cer: Legea de mişcare; Legea vitezei; Formula Galilei; Cazuri particulare (mişcarea uniform accelerată; mişcarea uniform încetinită).
PENTRU ETAPA NATIONALA SE CERE IN PLUS:
- Principiul I Principiul al II-lea Principiul al III-lea
- Legea lui Hooke. Tensiunea în fir
- Legile frecării la alunecare
CLASA A X-a
- Mărimi caracteristice structurii discrete a substanţei
- Lucrul mecanic în termodinamică. Energia internă. Căldura.
- Formularea principiului I al termodinamicii Coeficienţi calorici. Aplicaţii. Calorimetrie
- Transformarea generală a gazului ideal. Legile transformărilor simple. Aplicaţii Maşini termice; randament .
PENTRU ETAPA NATIONALA SE CERE IN PLUS:
- Curentul electric. Intensitatea curentului electric Elementele unui circuit electric simplu
- Tensiunea electromotoare, tensiunea la borne. Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit. Rezistenta electrica
- Legea lui Ohm pentru întregul circuit
- Elementele unei reţele electrice. Teorema I a lui Kirchhoff. Teorema a II-a a lui Kirchhoff. Aplicaţii ale teoremelor lui Kirchhoff (rezolvarea reţelelor, gruparea rezistoarelor, potenţiometrul)
SECŢIUNEA III. A. LICEE TEORETICE
CLASA A IX-a
1. OPTICA GEOMETRICA
Reflexia si refracţia: - legile; - prisma optica.
Lentile subţiri. Sisteme de lentile: - elementele principale; - formula lentilelor si mărirea lineară transversală; - sisteme de lentile coaxiale.
Ochiul: - modalităţi de corectare a defectelor de vedere (ochelarii) Instrumente optice: - lupa; - aparatul foto; - microscopul optic.
2. PRINCIPII SI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ
Mişcare si repaus: - mişcarea rectilinie uniforma. Se cer: Legea de mişcare;. Întâlnirea mobilelor. - mişcarea rectilinie uniforma variata a punctului material. Se cer: Legea de mişcare; Legea vitezei; Formula Galilei; Cazuri particulare (mişcarea uniform accelerata; mişcarea uniform încetinită; întâlnirea mobilelor).
PENTRU ETAPA NATIONALA SE CERE IN PLUS:
Principiul I Principiul al II-lea Principiul al III-lea
Legea lui Hooke. Tensiunea în fir
CLASA A X-a
1.ELEMENTE DE TERMODINAMICA
Noţiuni termodinamice de baza: Mărimi caracteristice structurii discrete a substanţei. Parametrii de stare, starea unui sistem termodinamic. Grade de libertate Proces termodinamic. Principiul zero al termodinamicii. Termometre.
Calorimetrie: Principiile calorimetriei. Ecuaţia calorimetrica. Coeficienţi calorici. Combustibili si puterea calorica a acestora.
Principiul I al termodinamicii: Lucrul mecanic in termodinamica si interpretarea lui geometrica. Energia interna a sistemului termodinamic. Ecuaţia calorica de stare. Căldurile molare pentru gaze mono-, bi- şi poliatomice. Relaţia Robert Mayer.
Aplicarea principiului I al termodinamicii la transformările gazului ideal: Transformări simple ale gazului ideal. Transformarea generala. Transformarea adiabatica. Căldura latenta de lichefiere, vaporizare, condensare, fierbere topire si de solidificare. Căldura latenta specifica.
Motoare termice: Randamentul motorului Otto şi al motorului Diesel. Randamentul ciclului Carnot.
Principiul al II-lea al termodinamicii: Formularea Carnot, formularea Thomson (Kelvin-Planck). Formularea Clausius. Nu se cer: entropia, maşina frigorifica, pompa de căldura.
PENTRU ETAPA NAȚIONALA SE CERE IN PLUS:
2. PRODUCEREA SI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU
Curentul electric: Intensitatea curentului electric. Elementele circuitului simplu. Tensiunea la bornele unui generator. Tensiunea electromotoare. Tensiunea interioara a generatorului. Conectarea ampermetrului si voltmetrului.
Legea lui Ohm: Legea lui Ohm pe o porţiune de circuit si pe întregul circuit. Rezistenta electrica. Reostatul si potenţiometrul. Determinarea rezistentei electrice a unui conductor folosind o sursa, un ampermetru si un voltmetru.
Legile lui Kirchhoff: Nodul de reţea. Ochiul de reţea.
Gruparea rezistoarelor şi generatoarelor electrice. Rezistenta echivalenta pentru mai multor rezistoare legate in serie, paralel si mixt. ( Nu se cere transfigurarea stea-triunghi )
Rezistenta echivalenta si tensiunea la borne pentru generatorul echivalent (serie, paralel si mixt). Adaptarea aparatelor de măsura (sunt si rezistenta adiţionala)
Energia si puterea electrica: Energia transmisa de sursa unui consumator. Energia pe circuitul interior. Randamentul circuitului electric simplu. Puterea electrica. Puterea transmisa circuitului electric exterior. Transfer maxim de energie pe circuitul exterior.
CLASA A XI-a
Fenomene periodice. Procese oscilatorii în natura si în tehnica
Mărimi caracteristice mişcării oscilatorii
Modelul „oscilator armonic"
Compunerea oscilaţiilor paralele
Propagarea unei perturbaţii într-un mediu elastic. Transferul de energie
Modelul „unda plana". Periodicitatea spaţială si temporală
Reflexia si refracţia undelor mecanice
Interferenta undelor mecanice. Unde staţionare
PENTRU ETAPA NATIONALA SE CERE ÎN PLUS:
Circuitul RLC serie în curent alternativ
Oscilaţii electromagnetice libere. Circuitul oscilant
MATERIA PENTRU CLASA A XII-a
Candidaţii vor rezolva, la alegere, doua seturi de subiecte din următoarele capitole:
Mecanica, Termodinamica, Electricitate si Optica (după programa de Bacalaureat). Problemele vor fi de tipul celor propuse de MEN.
SECŢIUNEA III. b. LICEE TEORETICE PROFIL UMANIST
CLASA A IX-a
1. OPTICA GEOMETRICA
- Reflexia si refracţia luminii:
- Legile reflexiei si refracţiei; - prisma optica;
- Lentile subţiri (formarea imaginilor, formula lentilelor si mărirea liniara transversala, sisteme de lentile coaxiale);
- Ochiul (corectarea defectelor de vedere)
- Instrumente optice (lupa, microscopul optic)
2. PRINCIPII SI LEGI ÎN MECANICA CLASICA
- Mişcare si repaus: mişcarea rectilinie uniforma (legea de mişcare, întâlnirea mobilelor); mişcarea rectilinie uniform variata (legea vitezei, legea de mişcare, formula Galilei);
PENTRU ETAPA NATIONALA SE CER ÎN PLUS:
- Principiile I, II si III;
- Legea deformării elastice, forţa elastica; Tensiunea în fir
- Forţa de frecare la alunecare
CLASA A X-a
1. ELEMENTE DE TERMODINAMICA
- Noţiuni termodinamice de baza (mărimi caracteristice structurii discrete a substanţei; starea sistemului termodinamic, parametri de stare, proces termodinamic; temperatura empirica);
- Calorimetrie (principiile calorimetriei, ecuaţia calorimetrica, coeficienţi calorici);
- Principiul I al termodinamicii:
- Lucrul mecanic în termodinamica si interpretarea lui geometrica;
- Energia interna. Ecuaţia calorica de stare.
- Aplicarea principiului I al termodinamicii la transformările gazului ideal: Transformări simple ale gazului ideal. Transformarea generala. Transformarea adiabatica.
ANEXA IV
A. Scopurile urmărite de evaluarea prin probleme legate de temele experimentale sunt:
- cunoaşterea metodelor experimentale;
- cunoaşterea funcţionării şi utilizării aparatelor;
- elaborarea, corectarea şi/sau îmbunătăţirea unor metode;
- prelucrarea datelor;
- analiza rezultatelor şi a surselor de erori
B. Se care ca elevii sa cunoască următoarele metode experimentale:
* la clasa a IX-a:
- determinarea distantei focale a unei lentile convergente prin metoda formarii imaginii;
- studiul mişcării rectilinii uniforme;
- studiul mişcării rectilinii uniform variate;
- metoda tribometrului pentru studiul frecării la alunecare (nu e cere la secţiunea licee teoretice);
- studiul deformărilor elastice.
* la clasa a X-a:
- verificarea legilor transformărilor simple ale gazului ideal;
- metoda calorimetrului pentru determinarea căldurilor specifice;
- metoda ampermetrului si voltmetrului pentru măsurarea rezistentei electrice;
- trasarea si interpretarea dreptei de sarcina.
* la clasa a XI-a:
- studiul unor oscilatori mecanici simpli (pendulul gravitaţional, pendulul elastic);
- studiul interferentei undelor mecanice în corzi elastice;
- studiul circuitului RLC serie în curent alternativ (numai pentru licee tehnice);
- studiul circuitului oscilant (numai pentru licee teoretice).
C. Se cere ca elevii sa cunoască construcţia si funcţionarea următoarelor aparate:
* la clasa a IX-a:
- cronometrul;
- dinamometrul;
- maşina Atwood (nu se cere la secţiunea licee teoretice);
- rigla.
* la clasa a X-a:
- termometrul;
- ampermetrul, voltmetrul;
- ohmmetrul.
* la clasa a XI-a:
- cronometrul;
- osciloscopul;
- ampermetrul, voltmetrul;
D. Se cere ca elevii sa cunoască următoarele metode de prelucrare a datelor (la clasele mai mari vor fi cunoscute şi metodele din clasele anterioare):
* la clasa a IX-a:
- erori: accidentale, sistematice, de rotunjire;
- valoarea medie, abaterea medie pătratica;
- reprezentarea datelor prin tabele;
- reprezentarea datelor prin grafice (numai dependenta lineara).
* la clasa a X-a:
- erori grosolane;
- eroarea relativa;
- înmulţirea (împărţirea) erorilor;
- cunoaşterea indicaţiilor de pe scalele aparatelor de măsura electrice.
* la clasa a XI-a:
- reprezentarea datelor prin grafice;
- metoda celor mai mici pătrate;
- compararea erorilor relative - identificarea surselor de erori mari.
ANEXA V
Istoria fizicii româneşti
VIATA SI OPERA SAVANTULUI ŞTEFAN PROCOPIU
INTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI
1. Întrebare: Când si unde s-a născut Ştefan Procopiu?
Răspuns: Ştefan Procopiu s-a născut la 19 ianuarie 1890, la Tutova.
2. Întrebare: Ce trăsături de caracter a moştenit Ştefan Procopiu de la părinţii săi?
Răspuns: De la părinţii săi, Catinca şi Emanoil Procopiu, a moştenit cinstea, omenia si dârzenia in munca, precum si trezitul de dimineaţa.
3. Întrebare: Cum si unde îşi petrecea vacantele mari Ştefan Procopiu?
Răspuns: Vacantele mari si le petrecea la Bălăbăneşti, la bunici şi, pe lângă treburile încredinţate zi de zi de aceştia, el găsea în clipele de răgaz puterea şi energia de care avea nevoie în cărţile aduse cu el.
4. Întrebare: Unde îşi urmează Ştefan Procopiu cursurile liceale?
Răspuns: Liceul îl urmează la Roşca Codreanul la Bârlad, unde reuşeşte primul la specialitatea fizica - chimie.
5. Întrebare: Cu ce medie îşi ia Ştefan Procopiu bacalaureatul?
Răspuns: Ştefan Procopiu îşi ia bacalaureatul cu media 9,20 ocupând primul loc in clasificare.
6. Întrebare: Ce universitate urmează Ştefan Procopiu?
Răspuns: Ştefan Procopiu urmează la început Universitatea de Ştiinţe Naturale, apoi renunţa, înscriindu-se la Facultatea de Ştiinţe Fizico - Chimice din Iaşi.
7. Întrebare: Cum reuşeşte Ştefan Procopiu sa se întreţină in perioada studiilor universitare?
Răspuns: Savantul de mai târziu se angajează ca pedagog la Liceul Internat si datorita renumitului profesor Petru Poni, care era preşedintele comisiei la Facultatea de Ştiinţe Fizico-Chimice, obţine o bursa de stat, renunţând la postul de pedagog, dedicându-se studiului.
8. Întrebare: Ce face Ştefan Procopiu după absolvirea facultăţii?
Răspuns: In anul 1913 se angajează ca asistent suplinitor la Laboratorul de Aplicaţii ale Căldurii si Electricităţii din Institutul de Electrotehnica al Universitarii Bucureşti.
9. Întrebare: Ce activitate are Ştefan Procopiu in perioada războiului?
Răspuns: Intre anii 1913 - 1919, pe lângă activitatea profesionala publica o serie de 10 lucrări.
10. Întrebare: Unde pleacă Ştefan Procopiu pentru desăvârşirea profesionala?
Răspuns: Pleacă in anul 1919, cu o bursa de studii a Academiei Romane, la Paris la vasta de 30 de ani.
11. Întrebare: Cu ce mare fizician colaborează pentru prima data Ştefan Procopiu la Paris?
Răspuns: Ajuns la Paris colaborează cu marele fizician Gabriel Lippmann, angajându-se in laboratorul acestuia la Sorbona, neavând însă norocul sa fie colaboratori multa vreme deoarece Lippmann moare in anul 1921.
12. Întrebare: Cu cine lucrează in continuare Ştefan Procopiu la Paris?
Răspuns: In continuare colaborează cu noul conducător ştiinţific, profesorul Aymé Cotton, un om de ştiinţă în plina putere creatoare.
13. Întrebare: Cum îşi organizează Ştefan Procopiu viaţa la Sorbona?
Răspuns: Procopiu, prin impunerea unui sever regim de munca pentru a profita cât mai mult de contactul cu marii fizicieni teoreticieni şi experimentatori de care era înconjurat îşi continuă cu asiduitate lucrările de laborator, cu care pregătea teza de doctorat, învăţând să trăiască cu mijloace modeste, neavând timp şi nici bani pentru a se "integra" în viaţa pariziană.
14. Întrebare: Ce alte viitoare personalităţi din România, care erau acolo pentru o pregătire superioara, cunoaşte Ştefan Procopiu la Paris?
Răspuns: Alte personalităţi ale vremii erau: Paul Bujor, Ion Cantacuzino, Gheorghe Marinescu, etc.
15. Întrebare: La conferinţa cărui mare fizician participa în anul 1921, la Paris Ştefan Procopiu?
Răspuns: Împreuna cu alţi colegi, Ştefan Procopiu participa în marele amfiteatru al Sorbonei la conferinţa lui Albert Einstein, care era înconjurat de o asistenţă glorioasa de câteva sute de matematicieni şi fizicieni veniţi din toată lumea.
16. Întrebare: Care sunt fizicienii romani menţionaţi de Einstein în discursul său, a căror lucrări au contribuit la fundamentarea teoriilor sale revoluţionare în fizică?
Răspuns: Albert Einstein a mărturisit in fata auditoriului, umplând de mândrie pe romanii prezenţi acolo, ca datora mult lucrărilor a doi romani: Spiru Haret, care in 1878 îşi susţinuse teza de doctorat în matematici la Sorbona şi lui Dimitrie Pompei care, de asemeni, îşi susţinuse teza de doctorat în matematici la Sorbona.
17. Întrebare: Ce cuprindea teza de doctorat a lui Ştefan Procopiu şi în ce an a susţinut-o?
Răspuns: Teza de doctorat cuprindea doua teme: tema tezei propriu-zise intitulată "Asupra birefringenţei electrice şi magnetice a suspensiilor" şi a doua temă se referea la "Spectrele arcului între metale", susţinută cu succes în anul 1924.
18. Întrebare: Ce consacrare ştiinţifica primeşte Ştefan Procopiu după susţinerea tezei de doctorat?
Răspuns: După susţinerea tezei de doctorat obţine titlul de doctor în ştiinţele fizice ale Universităţii din Paris.
19. Întrebare: Unde profesează, întors in tara?
Răspuns: Ştefan Procopiu şi-a reluat postul de şef de lucrări la Institutul Electrotehnic din Bucureşti.
20. Întrebare: De ce s-a transferat Ştefan Procopiu la Iaşi?
Răspuns: Forţat să se înscrie în partidul liberal care era atunci la putere şi nedorind acest lucru, Ştefan Procopiu renunţa la catedră şi se transferă la Iaşi, unde rămâne pentru tot restul vieţii.
21. Întrebare: Ce activitate desfăşoară Ştefan Procopiu la Iaşi?
Răspuns: La Iaşi, Ştefan Procopiu îşi desfăşoară întreaga activitate de om de ştiinţa, om de cultura; aici îşi împlineşte cariera de profesor, îşi publica meditaţiile filozofice şi contribuie la desfăşurarea activităţilor instituţiilor de cultură, a Teatrului Naţional îndeosebi.
22. Întrebare: Ce fel de om era Sefan Procopiu?
Răspuns: Ca om Ştefan Procopiu era un moldovean ursuz şi aspru - unul dintre aceia hapsâni la munca şi zgârciţi la vorba; n-a lăudat şi n-a fost mulţumit pe fată de nimeni, dar în spatele acestei măşti severe se ascundea un suflet drept şi de o rară nobleţe; avea un simt polemic ascuţit, iar pe Ştefan Procopiu nu-l interesau vorbele omului ci faptele lui; important la el era acea nesecată putere de munca, energia lui fantastica, inventivitatea şi vitalitatea lui care nu l-au părăsit nici la 80 de ani.
23. Întrebare: Cum îşi petrecea savantul Ştefan Procopiu timpul liber?
Răspuns: In afara laboratorului, isi dedica timpul liber literaturii, istoriei si muzicii.
24. Întrebare: Pentru contribuţia sa la dezvoltarea fizicii ce recunoaşteri oficiale a primit Ştefan Procopiu?
Răspuns: Ştefan Procopiu a fost membru titular al Academiei Romane, a fost decorat datorita meritelor sale deosebite de nenumărate ori, a fost om de ştiinţa emerit, Laureat al Premiului de Stat, Doctor Honoris Causa al Institutului Politehnic din Iaşi şi în doua rânduri a fost cooptat în comisia pentru recomandări la Pemiul Nobel.
25. Întrebare: Care au fost operele principale ale lui Ştefan Procopiu?
Răspuns: Autor a peste 150 de lucrări originale, operele sale principale au fost: "Electricitate - magnetism" (vol. I 1929, vol. II 1939) şi "Termodinamica" 1948; de asemeni, el a mai obţinut rezultate remarcabile în "Efectul Procopiu", "Fenomenul Procopiu", "Magnetonul Bohr - Procopiu", precum şi magistralele sale lucrări în domeniul "Câmpului magnetic terestru".
26. Întrebare: La ce vârsta şi-a încheiat Ştefan Procopiu activitatea, plecând pe drumul fără întoarcere?
Răspuns: Ştefan Procopiu şi-a păstrat regimul de viaţă, programul de lucru, muncind în acelaşi ritm continuu fără nici o reţinere până în jurul vârstei de 65 de ani; totuşi sfârşitul a venit la venerabila vârsta de 82 de ani, când ilustrul şi-a găsit binemeritata odihnă.
Bibliografie: Cezar Buda - Viata si opera savantului Ştefan Procopiu
VIATA SI OPERA SAVANTULUI ŞTEFAN MICLE
INTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI
1. Întrebare: Unde şi când s-a născut savantul Ştefan Micle?
Răspuns: Ştefan Micle s-a născut la 1820 în comuna Feleac lângă Cluj.
2. Întrebare: Unde urmează Ștefan Micle școala primară?
Răspuns: Ștefan Micle urmează școala primară de pe lângă Liceul Romano-catolic.
3. Întrebare: La ce facultate studiază Ștefan Micle după terminarea liceului?
Răspuns: Ștefan Micle studiază la Facultatea juridică din Cluj.
4. Întrebare: Ce face Ștefan Micle după terminarea Facultății juridice?
Răspuns: După terminarea, în 1843, a facultății, Ștefan Micle lucrează în diferite meserii practice: strungărie, ceasornicărie, armurărie.
5. Întrebare: Când și unde obține Ștefan Micle diploma de inginer?
Răspuns: Ștefan Micle obține diploma de inginer la Politehnica din Viena, unde este student între 1850 și 1855.
6. Unde predă Ștefan Micle după terminarea Politehnicii?
Răspuns: După terminarea Politehnicii, Ștefan Micle predă fizica și chimia la Academia Mihăileană și apoi la Școala militară din Iași.
7. Întrebare: Care este preocuparea principală a lui Ștefan Micle ca profesor la Academia Mihăileană și la Școala Militară?
Răspuns: Ștefan Micle a fost preocupat, în primul rând, de dotarea laboratoarelor cu aparatură modernă.
8. Ce post ocupă Ștefan Micle după înființarea Universității din Iași?
Răspuns: Ștefan Micle este numit, de la înființarea Universității din Iași, profesor la catedra de fizică și chimie.
9. Cu cine se căsătorește Ștefan Micle?
Răspuns: Ștefan Micle se căsătorește cu Veronica Câmpeanu.
10. Ce funcții ocupă Ștefan Micle la Universitate?
Răspuns: Ștefan Micle a fost decanul Facultății de fizică și, din 1867 până în 1875, rectorul Universității din Iași.
11. Ce a făcut Ștefan Micle pentru popularizarea științei?
Răspuns: In 1858, pentru oară în Moldova, Ștefan Micle a ținut un curs public de electricitate și optică însoțit de experimente, din dorința de a răspândi cât mai mult știința și în afara școlii.
12. Când s-a stins din viață Ștefan Micle?
Răspuns: Ștefan Micle s-a stins din viață la 4 august 1879.
Bibliografie: Ștefan Micle – Crisan I. Mircioiu – Nicolae D. Trifoiu-Editura ”Napoca Star”- Cluj, 1999
Anexa VI
REGULAMENTUL DE ACORDARE A PREMIULUI SPECIAL „Grigore C. Moisil"
Se atribuie câte un premiu special pentru fiecare secţiune
Etapa I La nivelul fiecărui an de studiu se alege un /o elev/elevă care, în ordine, are:
- Cea mai mare nota la proba de utilizare a calculatorului şi nota la lucrarea scrisa depăşeşte 65% din media primilor trei note de la lucrarea scrisă.
- Nota la lucrarea scrisa cea mai mare.
- Vârsta minimă
Etapa II Din elevii selecţionaţi după etapa I-a se alege un /o elev/elevă care are:
- Procentul cel mai mare din media primelor trei note de la lucrarea scrisa de la acea clasa.
- Vârsta minimă.
REGULAMENTUL DE ACORDARE A PREMIULUI SPECIAL „Dragomir Hurmuzescu" al Societății profesorilor de științe din Iași
Se atribuie câte un premiu special pentru fiecare secţiune
La nivelul fiecărui an de studiu se alege elevul/eleva care are cea mai mare nota la problema legată de temele experimentale. În caz de egalitate se alege elevul/eleva care are nota cea mai mare la lucrarea scrisa. În caz de egalitate se alege elevul/eleva care are vârsta minimă.